Agronomia

Pentru noi, cei din vestul României, Serbia nu este o țară îndepărtată. Este literalmente peste graniță, iar în special zona Banatului sârbesc are foarte multe asemănări cu agricultura din Timiș, Caraș-Severin și Arad.

Terenuri agricole întinse, culturi de grâu, porumb, floarea-soarelui și soia, ferme familiale, dar și exploatații de dimensiuni mari. Practic, trecând granița, intrăm într-un sistem agricol care seamănă foarte mult cu ceea ce vedem la noi.

Un hectar de teren agricol poate ajunge la aproximativ 8.000 de euro

Din informațiile întâlnite în zona de frontieră, un hectar de teren agricol în anumite zone din Serbia poate fi tranzacționat în jurul valorii de 8.000 de euro, în funcție de calitatea terenului, comasare, acces și localizare.

Trebuie însă făcută o precizare importantă: statisticile oficiale sârbe publicate pentru anul 2025 arată o medie națională de 9.583 euro/ha pentru terenul arabil tranzacționat.

În Vojvodina, unde se află cea mai puternică zonă agricolă a Serbiei, media oficială a ajuns la 12.023 euro/ha. În schimb, în regiunea Šumadija și Serbia de Vest media a fost de 7.172 euro/ha.

Așadar, suma de aproximativ 8.000 euro/ha poate fi perfect plauzibilă pentru anumite zone și categorii de teren, dar nu trebuie considerată prețul mediu pentru întreaga Serbie.

De ce este agricultura din Vojvodina atât de importantă?

Vojvodina este practic „grânarul” Serbiei.

Aici găsim suprafețe mari cultivate cu:

• grâu;
• porumb;
• floarea-soarelui;
• soia;
• sfeclă de zahăr;
• alte culturi de câmp.

Chiar autoritățile agricole din provincia Vojvodina urmăresc în mod special producția de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, soia și floarea-soarelui.

Este o agricultură foarte apropiată de cea din vestul României, iar Banatul românesc și Banatul sârbesc au multe caracteristici comune.

O diferență interesantă: terenul este mai scump în multe zone decât la noi

Aici apare o comparație interesantă pentru fermierii români.

În anumite zone din vestul României, terenul agricol poate fi găsit la valori de aproximativ 5.000–6.000 euro/ha, în timp ce peste graniță, în anumite zone agricole din Serbia, se poate ajunge la aproximativ 8.000 euro/ha sau chiar mai mult.

Totuși, trebuie să fim atenți la comparație.

Un teren compact, fertil, cu acces bun la drum și aflat într-o zonă agricolă performantă poate avea o valoare mult mai mare decât media județului sau a regiunii.

În Vojvodina există deja terenuri care depășesc cu mult 8.000 euro/ha, iar unele tranzacții pentru terenuri foarte bune pot ajunge la valori considerabil mai mari.

Datele oficiale confirmă că Vojvodina este cea mai puternică piață agricolă din Serbia, cu o medie de 12.023 euro/ha în 2025.

Dar poate un străin să cumpere teren agricol în Serbia?

Aici lucrurile devin foarte interesante.

Serbia are o legislație care protejează într-o anumită măsură terenul agricol național.

Ministerul Justiției din Serbia precizează că, în principiu, persoanele fizice și juridice străine nu pot deține teren agricol decât în condițiile prevăzute de legislația sârbă și de acordurile cu Uniunea Europeană.

Există însă o excepție pentru cetățenii statelor membre UE, în anumite condiții.

Prin urmare, afirmația simplă că „străinii nu pot cumpăra teren agricol în Serbia” nu este complet corectă. Mai corect este să spunem că Serbia menține restricții importante privind proprietatea străinilor asupra terenurilor agricole, iar accesul cetățenilor UE este reglementat prin condiții specifice.

Acest lucru reprezintă una dintre diferențele importante față de România.

Agricultura sârbă și agricultura românească au aceeași problemă: terenul

Pentru un fermier, terenul reprezintă una dintre cele mai importante investiții.

Un hectar cumpărat astăzi cu 8.000 de euro nu înseamnă doar o cheltuială. Înseamnă un activ care poate produce timp de zeci de ani.

Iar într-o zonă agricolă bună, cu terenuri fertile și exploatații bine organizate, cererea pentru suprafețele compacte poate rămâne ridicată.

De aceea, diferența de preț dintre România și Serbia este interesantă.

În timp ce România a avut în ultimii ani o creștere puternică a valorii terenurilor agricole, Serbia începe să ofere tot mai multe date oficiale despre această piață.

Pentru 2025, media oficială a terenului arabil tranzacționat în Serbia a fost de 9.583 euro/ha, iar în Vojvodina de 12.023 euro/ha.

De ce contează acest lucru pentru noi, cei din vestul României?

Pentru că granița nu schimbă foarte mult realitatea agricolă.

În Banatul românesc avem aceleași culturi, condiții pedoclimatice asemănătoare în multe zone și o agricultură orientată către culturile de câmp.

La câțiva kilometri distanță, în Banatul sârbesc, găsim același tip de peisaj agricol.

Diferențele apar însă în legislația privind proprietatea, dimensiunea exploatațiilor, prețul terenului și modul în care fermierii își organizează afacerile.

Serbia – o agricultură care merită urmărită

Pentru fermierii români, Serbia este un exemplu interesant.

Nu trebuie să ne uităm doar la producțiile obținute sau la prețul cerealelor. Trebuie să ne uităm și la valoarea terenului, la comasare, la investiții și la modul în care vecinii noștri își construiesc fermele.

Iar faptul că terenul agricol din Vojvodina a ajuns la o medie oficială de peste 12.000 euro/ha arată cât de importantă este valoarea terenului într-o agricultură performantă.

Poate cea mai interesantă comparație pentru noi este chiar aceasta:

România și Serbia au agriculturi foarte asemănătoare în zona Banatului, dar piața terenurilor și regulile privind proprietatea sunt diferite.

Iar pentru fermierul din vestul României, ceea ce se întâmplă peste graniță este un indicator foarte bun despre direcția în care s-ar putea îndrepta și piața noastră agricolă.

Vecinii noștri sârbi nu sunt atât de diferiți de noi. Lucrează aceleași culturi, se confruntă cu aceleași probleme climatice și cumpără același tip de utilaje. Diferența este că, atunci când vorbim despre teren, fiecare țară își protejează în felul său una dintre cele mai importante resurse: pământul agricol.